Modelul de arhitectură de referință tridimensional RAMI 4.0

Prezentare generală

Modelul de arhitectură de referință pentru Industrie 4.0 (RAMI 4.0)  

Modelul de arhitectură de referință pentru Industrie 4.0 (RAMI 4.0)

  • Modelul de arhitectură de referință al proiectului de viitor Industrie 4.0 (RAMI 4.0) a fost prezentat în 2015 la Hannover Messe.
  • Grație complexității sale și a reprezentării tridimensionale neobișnuite, utilizarea RAMI 4.0 reprezintă, în parte, o provocare.

Aplicație

Piramida de automatizare RAMI 4.0  

Piramida de automatizare extinsă pentru RAMI 4.0

Conform glosarului comisiei de specialitate VDI/VDE-GMA 7.21 Industrie 4.0. un model de referință este definit ca model care este utilizat în general și care este recunoscut ca adecvat pentru a se deriva modele specifice.

În tehnică există multe exemple. Cel mai cunoscut se dovedește a fi modelul ISO/OSI cu șapte straturi ca model de referință pentru protocoale de rețea. Avantajul rezultat din utilizarea unor asemenea modele se găsește în înțelegerea comună pentru funcționalitatea adusă de fiecare strat precum și în interfețele definite dintre straturi.

La dezvoltarea lui RAMI 4.0 a fost pusă în prim plan producția industrială ca domeniu de aplicare. Spectrul se întinde de la producția discretă până la tehnologia de proces. Concentrarea pe producția industrială face deosebirea dintre proiectul de viitor Industrie 4.0 de conceptul IoT (Internet of Things) de la Industrial Internet Consortium (IIC).

Soluție

Reprezentare pe roluri în RAMI 4.0  

Reprezentare pe roluri în RAMI 4.0

Modelul de arhitectură necesită o reprezentare tridimensională. Pe cele trei axe ale RAMI 4.0 sunt descrise treptele ierarhice ale unui sistem de producție interconectat prin internet, ciclul sistemelor și produselor, precum și reprezentanța IT ale unei componente Industrie 4.0. Treptele ierarhice se aseamănă, în esență, cu nivelurile piramidei de automatizare.

Descrierea ciclului de viață al sistemelor și produselor cu respectivele lanțuri valorice se orientează după proiectul pentru IEC62890, care face distincția dintre tip și instanță. În procesul de dezvoltare, tipul unui produs se creează în mai multe faze. Acesta se încheie cu lansarea unei versiuni de producție speciale. Pe baza tipului lansat pentru producția de serie, sistemul realizează apoi produse care sunt instanțe ale tipului. Renunțarea la componente sau îmbunătățiri pot face necesare modificări ale produselor. Ele sunt efectuate la tip și după încheierea și autorizarea adaptării, pot fi introduse la finisare ca nouă versiune a produsului.

Încă de pe acum, datele generate în lanțurile de proces sunt în mare măsură disponibile în formă digitală. Pe urmă, acestea sunt procesate în sisteme PLM și ERP. Fabricarea de produse individuale solicită aici posibilitatea ca date care au fost comunicate de client producătorului pentru fabricarea instanțelor sale să fie stocate electronic în formă adecvată în sistemele IT la datele referitoare la instanță. Acestea trebuie să existe de-a lungul întregului ciclu de viață al instanței și să fie conectate cu tipul aferent.

Reprezentanța IT a unei componente Industrie 4.0 este vizualizată pe axa verticală prin intermediul a șase straturi (layere) așezate unul peste celălalt. Layerele reprezintă procese de afaceri, descrieri funcționale, imagini ale datelor, ale comportamentului de comunicație inclusiv Quality of Service (QoS) precum și conectarea activelor prin intermediul unui Integration Layer (strat integrat). Alături de componentele fizice precum utilaje, sisteme sau cabluri, asset layer (stratul de active) cuprinde și date din procesul de dezvoltare.

Datele rezultate din procesul de producție și, parțial, datele individualizate în funcție de client pentru instanța specifică trebuie și ele considerate active. Prin marcarea clară a tuturor componentelor Industrie 4.0, ordonarea tuturor activelor oferă un spațiu de manevră extins pentru o gestionare a activelor. În plus, un asemenea scenariu simplifică o analiză de riscuri care trebuie efectuată la sistemul de fabricație din motiv de securitate IT.

Concluzie

Mulți utilizatori își pun întrebarea, referitor la Industrie 4.0, cum să aprecieze sistemele consacrate de comunicații industriale și dacă rolul acestora se va modifica în viitor.

Trebuie să constatăm că protocoalele vor conecta ca și până acum active (de ex. elemente de câmp) prin Integration și Communication Layer (stratul de integrare și comunicare) (de ex. Profinet). Odată cu dezvoltarea ulterioară a componentelor Industrie 4.0, în 2016 vor apărea și vor putea fi testate primele implementări ale unei comunicări precum și o redare a informațiilor conform cu Industrie 4.0.

PHOENIX CONTACT SRL

Floreasca Business Park
Calea Floreasca 169 A,
Corp A, Etaj 8,
București, România,
RO-014459
0040 21 350 88 12
0040 21 350 88 13
Referrer:

Acest website folosește cookie-uri. Prin continuarea vizualizării site-ului nostru acceptați politicile noastre referitoare la cookie-uri. Pentru mai multe informații citiți politica noastră de confidențialitate.

Închidere